IMPLICAREA POPULAȚIEI ÎN PROCESELE DE PROGRAMARE ESTE IMPORTANTĂ PENTRU A DETERMINA VIITORUL REGIUNII LOR
Cadrul juridic la nivel internațional, european și național nu numai că introduce conceptul de participare civică activă, dar oferă și o cale pentru exercitarea acesteia. Sistemul de reglementare introduce posibilitatea de implicare în procesele decizionale atât de către cetățenii individuali, cât și prin intermediul organizațiilor lor (organizații non-profit (ONG-uri)) – ca o expresie a pozițiilor civile și un cumulator al intereselor unor grupuri mari de persoane, altele decât formațiunile politice.
În linii mari, mecanismele și căile existente oferă o alternativă pentru participarea cetățenilor la mai multe niveluri, fiecare dintre ele încorporând și dezvoltându-se pe baza celei precedente. Acestea sunt aplicabile în fiecare etapă a procesului de programare, dar sunt mai potrivite în anumite etape.
INFORMARE
Accesul la informații stă la baza tuturor etapelor ulterioare ale participării cetățenilor și a organizațiilor acestora la procesul de luare a deciziilor. Acesta este un nivel relativ scăzut de participare, care constă, de obicei, în furnizarea unidirecțională de informații de către autoritățile publice, fără a necesita interacțiunea sau participarea cetățenilor/ONG-urilor.
CONSULTAȚIA
Aceasta este o formă de inițiativă prin care autoritățile consultă cetățenii și ONG-urile pentru a le solicita opiniile cu privire la un anumit subiect sau la o anumită dezvoltare. Inițiativa și subiectele provin de la autoritățile publice care informează publicul (inclusiv organizațiile interesate și ONG-urile) cu privire la o problemă de actualitate și solicită comentarii, opinii și feedback.
DIALOG
Dialogul este un proces structurat, pe termen lung și orientat spre rezultate, bazat pe interese reciproce. Așa este: - Dialogul general - o comunicare bidirecțională pentru un schimb continuu de opinii, al cărei mecanism variază de la audieri publice deschise la întâlniri specializate între părțile interesate și autoritățile publice. - Dialogul colaborativ este utilizat în elaborarea de politici specifice.
PARTENERIAT
Parteneriatul presupune obiective, responsabilități și resurse definite. Este cea mai înaltă formă de participare a cetățenilor. La acest nivel, părțile interesate (ONG-uri) și autoritățile publice se reunesc pentru a colabora îndeaproape, ONG-urile păstrându-și independența și dreptul de a milita și de a acționa independent de situația partenerială.
1. INFORMARE
Primirea de informații corecte și la timp este o condiție prealabilă fundamentală pentru participarea democratică la procesele de planificare și de luare a deciziilor.
„Dreptul la cunoaștere” al românilor este reglementat de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Potrivit acesteia, toate instituțiile publice și organismele publice sunt obligate să asigure accesul la informații prin dezvăluirea periodică (oficială) a unor fapte și documente, cum ar fi: (a) actele juridice care reglementează organizarea și funcționarea organismului sau instituției publice în cauză; (b) structura organizatorică, departamentele administrative, programul de lucru, programul de lucru etc. etc.; (c) sursele financiare, bugetul, programele și strategiile proprii etc.
În plus, orice persoană fizică sau juridică poate solicita accesul la informații referitoare la afaceri publice sau la interese personale. Acest acces se acordă pe baza unei cereri verbale sau a unei cereri scrise adresate departamentelor sau funcționarilor desemnați pentru relații publice.
Care sunt pașii?
O cerere scrisă de acces la „informații” poate fi depusă pe suport de hârtie sau în format electronic. În general, acesta trebuie să conțină:
- Numele complet și sediul social al solicitantului;
- Descrierea informațiilor solicitate;
- Adresa de corespondență cu solicitantul.
În afara domeniului de aplicare a legii intră orice informație privind datele cu caracter personal, precum și informațiile clasificate privind apărarea națională, ordinea publică, deliberările autorităților publice și interesele politice și economice naționale. Informațiile comerciale sunt, de asemenea, exceptate în cazul în care divulgarea lor ar încălca drepturile de proprietate intelectuală și principiul concurenței loiale.
Responsabilul cu accesul verifică disponibilitatea informațiilor solicitate. În cazul în care nu sunt deținute de instituția respectivă, acesta transmite cererea autorității care ar putea deține datele relevante. Departamentul sau funcționarul efectuează apoi o verificare completă a informațiilor solicitate pentru a stabili dacă acestea pot fi divulgate sau dacă se încadrează în una dintre excepții.
Termenul de procesare a unei cereri este scurt – 5 zile dacă cererea este refuzată, 10 zile dacă se acordă accesul și 30 de zile dacă se acordă accesul, iar redactarea răspunsului este complexă și necesită mult timp.
2. CONSULTAȚIE și DIALOG
2.1. Participarea la consultări și deliberări publice
Legea nr. 52 din 2003 este actul normativ al Republicii Române care conduce la crearea condițiilor pentru un grad mai mare de responsabilitate și transparență a activității administrației publice și asigură condițiile pentruo participare mai activă a cetățenilor la procesul decizional. Conform acestui document, instituțiile și organismele publice trebuie:
- Să informeze cetățenii – în mod regulat și în avans – cu privire la problemele de interes public și la proiectele legislative care urmează să fie discutate de autoritățile centrale și locale;
- Să inițieze consultări cu cetățenii și cu asociațiile statutare cu privire la și în legătură cu elaborarea legislației;
- Promovarea și sprijinirea participării active a cetățenilor la procesul decizional administrativ și la procesul de elaborare a legislației, inclusiv prin organizarea de reuniuni și dezbateri publice, prin publicarea rezultatelor obținute și prin asigurarea accesului la procesele-verbale ale reuniunilor relevante.
Care sunt pașii?
În sensul acestui act normativ, orice autoritate sau instituție publică are obligația de a aduce la cunoștința publicului intenția de a elabora sau de a modifica un act normativ, strategic sau de altă natură, asigurând condițiile corespunzătoare pentru ca părțile interesate să poată formula propuneri, recomandări sau opinii cu privire la proiectul de act.
Propunerile primite sunt înregistrate într-un registru și apoi examinate, evaluate și analizate înainte ca legea sau strategia să fie supusă votului autorității publice relevante.
O altă autoritate publică sau o asociație legal constituită poate depune o cerere de consultare publică cu privire la documentul relevant. Autoritatea responsabilă ar trebui să dea curs acestei cereri și să organizeze o dezbatere, sub rezerva următoarelor reguli:
- Să informeze în prealabil potențialii actori prin publicarea pe site-ul său oficial a unui anunț care să conțină toate documentele și instrucțiunile necesare privind modul de participare la dezbatere și modul de colectare a recomandărilor, de înregistrare, de luare de cuvânt etc.;
- Asigurarea participării inițiatorului (inițiatorilor) modificărilor și/sau a specialiștilor care au fost implicați în elaborarea documentului normativ sau strategic relevant;
- Să încheie dezbaterea numai după ce toți participanții înregistrați și-au exprimat recomandările și opiniile;
- să ofere versiunea finală a documentului adoptat, împreună cu istoricul adoptării – în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea dezbaterii – punând la dispoziție informațiile relevante atât pe site-ul său internet, cât și la sediul său;
3. PARTENERIAT și DIALOG
3.1. Participarea la ședințe și consultări
Legislația românească garantează că cetățenii și organizațiile interesate pot fi implicați activ în procesul decizional. Această posibilitate este garantată ca un drept fundamental în Constituție și este dezvoltată în continuare prin Legea privind transparența în procesul decizional menționată mai sus, precum și prin alte acte din cadrul legal. Toate acestea introduc condiții pentru participarea la ședințe deschise și/sau ședințe publice ale organismelor locale, regionale și de stat sau ale comitetelor ad- hoc și permanente ale acestora.
Pentru a-și desfășura activitatea, consiliul local formează comisii specializate în funcție de principalele sale domenii de activitate. Fiecare comitet specializat include consilieri locali care au experiență și cunoștințe relevante.
Consiliul local (CL) are competența de a exercita funcții deliberative și manageriale la nivel de localitate (sat, oraș sau municipiu). Rolul acestui organism este de a „delibera”, adică de a lua decizii pentru viitorul comunității pe care o reprezintă. În sensul Legii 215/2001, acest organism ar trebui să inițieze proiecte care să reflecte nevoile și dorințele cetățenilor.
Numărul de membri ai acestui consiliu este stabilit în funcție de populația respectivă.
Deciziile luate în cadrul reuniunilor comitetului sunt cele mai importante pentru viitorul proiectelor locale. În cadrul ședințelor locale și extraordinare, atunci când consilierii votează pentru sau împotriva unui proiect, nu se pot face modificări de fond.
Reuniunile comitetelor specializate sunt publice.
Care sunt pașii?
- Inițierea unui proiect de hotărâre locală: în conformitate cu termenii și condițiile prevăzute de Legea privind transparența deciziilor (nr. 52/2003), primăria are obligația de a publica un anunț privind pregătirea unui proiect de hotărâre cu cel puțin 30 de zile înainte ca acesta să fie prezentat consiliului local pentru analiză, aprobare și adoptare. Cu cel puțin 10 zile înainte de transmiterea proiectului către Consiliul Local, Primăria se angajează să deschidă o perioadă de consultare în care oricine poate prezenta sugestii de îmbunătățire. Cetățenii și ONG-urile pot, de asemenea, să-și prezinte sugestiile de lucru.
- Aprobarea proiectului de către primărie și comisiile de specialitate ale consiliilor locale: odată înregistrat proiectul de hotărâre, primăria trebuie să întocmească un raport în termen de 30 de zile. În această etapă, cetățenii și ONG-urile pot participa la reuniunile comisiilor specializate și pot trimite scrisori membrilor acestora, solicitând ca anumite efecte ale proiectului să fie luate în considerare.
- Înregistrarea proiectului pe ordinea de zi a ședinței consiliului local: după ce proiectul a primit aprobarea comisiilor de specialitate, acesta poate fi inclus pe ordinea de zi a următoarei ședințe a consiliului local. Ordinea de zi trebuie să fie publicată cu cel puțin 5 zile înainte de reuniune. Cetățenii și ONG-urile pot monitoriza dacă ordinea de zi a fost publicată în conformitate cu procedura legală și dacă a fost evitată includerea proiectului în discuțiile din cadrul reuniunii. În astfel de cazuri, aceștia pot face presiuni pentru a debloca procesul decizional.
- Discutarea și votarea proiectului de ședință a Consiliului local: organismul convocator este convocat în scris, cu 5 zile înainte de ședința ordinară. Ședințele consiliului sunt publice, iar anunțul de convocare trebuie comunicat cetățenilor. Orice persoană interesată poate participa la reuniunile consiliului de administrație, iar posibilitatea de a lua cuvântul se acordă în conformitate cu regulamentul de procedură. Se poate solicita ca o cerere scrisă să fie depusă la grefier înainte de audiere și este luată în considerare la începutul ședinței. Cel mai eficient este ca luarea de cuvânt să aibă loc chiar înainte de discutarea subiectului de interes.
- Întocmirea procesului-verbal al reuniunii: dezbaterile și modul în care consilierii au votat în timpul reuniunii Consiliului se consemnează în procesul-verbal. În termen de 3 zile de la încheierea ședinței, Primăria trebuie să publice o copie a acestui document. Cetățenii și ONG-urile pot monitoriza primăria pentru a verifica respectarea termenelor legale relevante.
3.2. Dialog prin democrație directă
Cetățenii participă, de asemenea, la guvernarea locală și regională prin exercitarea opțiunilor de referendum, inițiativă cetățenească și petiție.
Referendumul local se organizează în municipiu, raion sau primărie pentru soluționarea directă a problemelor de importanță locală pe care legea le-a conferit autorităților administrației publice locale sau autorităților raionului sau primăriei.
Prin intermediul unei inițiative cetățenești, părțile interesate pot propune proiecte de propuneri consiliilor locale și județene pe raza cărora se află, pentru a fi examinate și adoptate.
Petiția este un drept al cetățenilor și al organizațiilor, pe care aceștia îl pot exercita în termenii și condițiile Ordonanței nr. 27 privind reglementarea soluționării petițiilor. „Petiția este orice cerere, reclamație, sesizare sau propunere formulată în scris sau prin e-mail pe care un cetățean sau o instituție legal constituită o poate adresa autorităților și instituțiilor publice centrale sau locale, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe centrale, companiilor naționale, societăților comerciale etc.”.
3.3. Participarea la comitetele locale specializate
- Un rol important pentru participarea democratică îl joacă asociațiile de cetățeni, cunoscute sub numele de organizații civice sau ONG-uri: „organizații voluntare autonome care urmăresc în primul rând obiective non-profit ale organizatorilor sau membrilor lor”. (Codul de bune practici pentru participarea cetățenilor).
În general, participarea ONG-urilor se limitează la includerea în componența și activitățile diverselor structuri/organisme, care în contextul românesc sunt cel mai adesea consilii publice, înființate pentru a consulta și sprijini activitatea autorităților de stat și locale într-un anumit domeniu. Această implicare se bazează pe principiul parteneriatului. Cu toate acestea, legislația și practica oferă următoarele posibilități:
implicarea cetățenilor sau a organizațiilor acestora în consiliile consultative locale
Consiliile publice sunt organisme consultative pentru participarea cetățenilor și controlul public la nivel local. Acestea asistă autoritățile locale în planificarea, coordonarea și punerea în aplicare a politicii municipale în probleme de importanță pentru comunitatea locală. Consiliile publice ar trebui să funcționeze cât mai public posibil și să implice cetățenii și organizațiile care nu fac parte din componența lor.
Participarea ONG-urilor la procesul decizional prin includerea în grupurile de lucru
Grupurile de lucru sunt înființate de guvernele de stat sau locale pentru a ajuta la pregătirea documentelor strategice și a reglementărilor sau a altor propuneri de expertiză cu privire la probleme specifice din jurisdicția lor.
- Participarea ONG-urilor în organismele colective de planificare și monitorizare a programelor finanțate din fonduri UE
Una dintre cele mai reușite practici este participarea organizațiilor societății civile la grupurile de lucru tematice pentru elaborarea Acordului de parteneriat și a programelor de gestionare a fondurilor UE și, respectiv, la consiliile consultative pentru monitorizarea acestora.
Care sunt pașii?
Procedura de aderare la fiecare dintre organismele enumerate este similară și presupune:
Publicarea unei invitații de către autoritatea /instituția publică în sprijinul activității căreia se va constitui grupul de lucru/consiliul consultativ. Apelul trebuie să fie publicat pe site-ul oficial al instituției și trebuie să includă informații cu privire la cerințele pentru candidați (expertiză, experiență, domeniu de activitate etc., dacă este cazul), termenul limită pentru exprimarea interesului, documentele solicitate și punerea la dispoziție a modelelor relevante.
- Depunerea unui formular de cerere – de obicei, un model de document care descrie detaliile de bază ale entității juridice solicitante. Cererea trebuie să fie însoțită de documentele necesare pentru a susține experiența, expertiza, echipa etc. descrise în cererea de propuneri. Documentele trebuie completate și prezentate pentru examinare în termenul specificat și nu mai târziu;
- Evaluarea cererilor primite – cererile depuse sunt evaluate în funcție de conformitatea lor cu criteriile (statutare). Persoanele care îndeplinesc cerințele sunt invitate să participe la grupul respectiv în conformitate cu termenii și condițiile percepute.